Dragele mele, cum florile sunt și un remediu pentru suflet și trup vă recomand un interviu apărut în Formula AS și, în cazul în care nu l-ați citi deja, vă recomand să extrageți din el toate sfaturile bune pe care Domnul Bojor le-a aplicat pe pielea lui și de aceea a ajuns la onorabila vârstă de 90 de ani și este încă în putere.
A ştiut ca nimeni altul să dezlege tainele plantelor, ca să aleagă din ele ierburi de leac. Farmacist din spiţa marilor botanişti, a vindecat boli şi a salvat vieţi, cu doctoriile lui. În munţii înalţi ai Tibetului, printre pietre şi ierburi, a găsit şi secretul tinereţii fără sfârşit. Are 90 de ani, un zâmbet cât soarele şi e convins că "nu timpul zboară, ci noi zburăm". O pledoarie de viaţă lungă, a unui om învăţat cu înălţimile, care s-a obişnuit să privească până departe, la stele.
Domnule Bojor, numele dvs. e nedespărţit de cel al plantelor medicinale, ale căror secrete le studiaţi de o viaţă. Cum s-a născut pasiunea asta răscolitoare pentru lumea verde?
Primele lucruri despre plante şi etnobotanică le ştiu de la tatăl meu, profesor de ştiinţe naturale la Reghin şi la Târgu-Mureş. Făcea, în fiecare duminică, expediţii în Munţii Căliman, în care mă lua şi pe mine şi-mi arăta cu răbdare florile, ierburile, micile vieţuitoare. Le însoţea de fiecare dată cu denumiri latineşti şi cu interminabile poveşti care aveau darul să mi le fixeze în memorie. Cu ajutorul lui, îmi pusesem la punct acasă un mic laborator de biologie. Aveam tot felul de sticluţe cu soluţii chimice, cu preparate, dar şi borcane cu şerpi şi şopârliţe, insecte pe care le hrăneam şi le observam, acvarii cu peşti şi colivii cu păsări. Şi foarte multe cărţi, pe care le citeam pe rupte, ca să înţeleg mai bine ce e cu lumea din jur. Eram foarte curios, mereu mă întrebam "de ce"?
Domnule Bojor, aveţi o dragoste infinită pentru lumea plantelor. Am putea noi, oamenii, învăţa ceva de la ele?
Edward Bach a avut o intuiţie fantastică atunci când a instituit terapia lui cu flori. Florile au o sensibilitate extraordinară, care a fost deja dovedită de nenumărate experimente. Se ştie azi că gândurile noastre le influenţează direct. N-aţi observat cum oamenii depresivi uscă florile din jurul lor cu gândurile pe care le au? Am avea multe de învăţat de la ele, dar în primul rând despre ce înseamnă dăruirea şi jertfa. Îmi amintesc vorbele Monseniorului Ghika: "Florile parfumează mâinile care le strivesc".
Mai multe pe: http://www.formula-as.ro/2015/1155/stil-de-viata-100/ovidiu-bojor-cred-in-tinerete-fara-batranete-si-viata-fara-de-moarte-18846