3F - FEMEIA FUNDAMENTUL FRUMOSULUI Simpozionul interdisciplinar este ultimul eveniment cultural dedicat femeilor din luna martie și s-a desfășurat la Centrul Cultural Brebu în compania mai multor doamne care au prezentat chintesența domeniilor de activitate pe care le reprezentau.
Înconjurate de expoziția pluridisciplinară expusă în Centrul Cultural Brebu cele șapte domenii prezentate au descris armonios o parte importantă a universului feminin. De la mitul femeii și legendele antice care o prezintă și reprezintă pe aceasta, la evoluția femeii în artă și prin intermediul acestui mediu dar și a emancipării sale prin educație primară și universitară, la tratarea sa prin intermediul naturii și a plantelor, a medicinii holistice, descoperirea cunoașterii prin intermediul cărților și a imaginilor până la expunerea sa în mediul jurnalistic și apariția sa în periodicele scrise și culminând cu prezența femeii în domenii artistice precum moda, bijuteria și artele plastice, au fost domeniile prezentate de invitatele speciale - Conf. Univ. Dr. Ing. Delia Ungureanu, Georgiana Marinescu - jurnalistă Ziarul Ploieștii și Ioana Ungureanu - terapeut medicină holistică și nutriționist și invitatele colaboratoare Ralluca Enver - istoric și critic de artă, Anca Irina Lefter - artist plastic, Delia Sechel Perrois - artist plastic, Lorena Crintea - Librăria ElStar, Daniela Soroș - designer florist, Irina Chira - artist fotograf, Cristina Beteringhe - profesor de muzică și violonist, Rodica Georgescu - jurnalist și creator de modă, Corina Leca - creator de pălării DeCorina Hats și Corina Cubici - artist bijutier.
Evenimentul a fost condimentat cu câteva momente muzicale înălțătoare susținute de tânăra soprană Livia Pisăliță și violonista Cristina Beteringhe, un moment de amintire creatoarei de modă Delia Lazăr și de celebrare a lucrărilor sale prezente în expoziție.
Finalul evenimentul a fost efervescent prezentat de un grup de tinere dansatoare din Brebu și din Câmpina întruchipând o horă contemporană a femeilor elegant înveșmântate în colecția Sideph a creatoarei de modă Alexandra Catrangiu asezonată extravagant cu pălăriile DeCorinaHats ale artistei Corina Leca.
Iraida Florea, Director Centrul Cultural Brebu
Vă redau mai jos intervenția mea despre Feminitate și botanică sau cum poate Femeia păstra relația sănătoasă cu Natura
Doamnelor, domnilor,
Suntem provocate astăzi, în ultima săptămână din luna femeii, să răspundem la întrebarea ce este feminitatea sau cum exprimăm feminitatea, în cazul meu, prin botanică.
Feminitatea este o temă fascinantă și complexă, care a stârnit de-a lungul timpului numeroase întrebări și dezbateri, este o combinație subtilă de atribute, comportamente și roluri asociate femeilor, ca și construct social.
Ca o scurtă paranteză, să știți că această știință a plantelor, a fost însă exprimată academic de un bărbat, și anume învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.–287 î.Hr.), discipol al lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante fiind primul European care elaborează sistemul de clasificare a plantelor care s-a folosit până în secolul XVIII și ca să fac vorbire aici și de contribuția românească mondială la acest domeniu, stolnicul Constantin Cantacuzino a alcătuit și el cea mai veche hartă geobotanică românească (anii 1700).
Revenind însă la Feminitate, aceasta este o identitate care se formează și se dezvoltă în contextul cultural și social sunt de acord mai mulți specialiști.
Feminitatea este o calitate subtilă și complexă iar botanica poate fi o modalitate interesantă de a o exprima. Delicatețea unei doamne este aidoma unei flori – drept urmare floriștii asociază unele flori cu feminitatea și aici vă dau câteva exemple: lalelele, că tot suntem în sezonul lor, crinii, plante biblice, freziile și trandafirii. Acestea toate au forme elegante, au parfum, au o cromatică deosebită iar horticulorii se întrec în a descoperii soiuri din ce în ce mai spectaculoase.
Să explorăm împreună câteva idei din domeniul meu de preocupare și să vedeți cum arta florală pe care încerc eu să o reprezint astăzi în fața domniilor voastre, se conjugă foarte bine cu feminitatea.
Am scris de curând un articol, pe blogul meu, decoratiiflorale, despre ce înseamnă arta florală și cum o putem integra în viața de zi cu zi pentru a ne exprima și mai bine feminitatea. Dădeam acolo exemplele în care arta florală întervine și am să le repet succinct: decorarea casei, evenimente și sărbători, cadouri, expresii artistice și modă (accesorii vestimentare cu tematică florală), utilizări terapeutice și culinare, activități educaționale, conștientizarea problemelor de mediu (practice ecologice și educație horticolă) și nu în ultimul rând implicarea comunității (festivaluri florale, instalații de artă publică).
Nu am să le dezvolt pe toate însă vreau să punctez doar câteva pentru a vă povesti și de ce este această rădăcină în fața dumnevoastră.
Decorarea casei, de exemplu: când îngrijim plantele de apartament o facem cu grijă maternă, ați observat? Vorbim cu ele, le dăm nume, poate, ne bucurăm realmente de frumusețea și parfumul lor sau de verdele frunzelor și de oxigenul pe care ni-l dau cadou. Ne exprimăm astfel feminitatea desi sunt și bărbați iubitori de flori.
Utilizările terapeutice și culinare: din plante și flori ne hrănim simțurile gustative când le culegem și le transformăm în dulcețuri, siropuri, crème etc. Mă întorc aici la Franța, la bucătăria franceză și la delicatețea unor produse și remarc violeta de pădure care la acest moment o găsim pretutindeni. Această sublimă și minionă plantă are o putere deosebită în a se dilua într-un sirop pentru cele mai sophisticate momente ale verii, peste o înghețată, într-un sirop cu apă rece sau o plăcintă aburindă din cuptor.
Curând ne vom bucura de păpădie ale cărei petale produc cel mai sănătos produs pe care să îl consumăm iarna – mierea de păpădie. Urmează apoi salcâmul cu ale lui flori sublime folosite atât în bucătărie cât și în farmacie. Nu mai spun de lavandă cu multiplele sale utilizări. Și câte și mai câte…
La originea tuturor acestor obiceiuri culinare au stat femeile culegătoare, cele care acum sute de ani au descoperit virtuțiile Mamei Natură și care au tămăduit sufletul și corpul cu plantele pământului pe vremea când aceste era sănătos.
Aici deja vreau să fac trecerea către un subiect pe care îl am la suflet și anume conștientizarea problemelor de mediu, pe care noi doamnele o putem face cu mai mare delicatețe și răspundere.
Finalul evenimentul a fost efervescent prezentat de un grup de tinere dansatoare din Brebu și din Câmpina întruchipând o horă contemporană a femeilor elegant înveșmântate în colecția Sideph a creatoarei de modă Alexandra Catrangiu asezonată extravagant cu pălăriile DeCorinaHats ale artistei Corina Leca.
Iraida Florea, Director Centrul Cultural Brebu
Vă redau mai jos intervenția mea despre Feminitate și botanică sau cum poate Femeia păstra relația sănătoasă cu Natura
Doamnelor, domnilor,
Suntem provocate astăzi, în ultima săptămână din luna femeii, să răspundem la întrebarea ce este feminitatea sau cum exprimăm feminitatea, în cazul meu, prin botanică.
Feminitatea este o temă fascinantă și complexă, care a stârnit de-a lungul timpului numeroase întrebări și dezbateri, este o combinație subtilă de atribute, comportamente și roluri asociate femeilor, ca și construct social.
Ca o scurtă paranteză, să știți că această știință a plantelor, a fost însă exprimată academic de un bărbat, și anume învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.–287 î.Hr.), discipol al lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante fiind primul European care elaborează sistemul de clasificare a plantelor care s-a folosit până în secolul XVIII și ca să fac vorbire aici și de contribuția românească mondială la acest domeniu, stolnicul Constantin Cantacuzino a alcătuit și el cea mai veche hartă geobotanică românească (anii 1700).
Revenind însă la Feminitate, aceasta este o identitate care se formează și se dezvoltă în contextul cultural și social sunt de acord mai mulți specialiști.
Feminitatea este o calitate subtilă și complexă iar botanica poate fi o modalitate interesantă de a o exprima. Delicatețea unei doamne este aidoma unei flori – drept urmare floriștii asociază unele flori cu feminitatea și aici vă dau câteva exemple: lalelele, că tot suntem în sezonul lor, crinii, plante biblice, freziile și trandafirii. Acestea toate au forme elegante, au parfum, au o cromatică deosebită iar horticulorii se întrec în a descoperii soiuri din ce în ce mai spectaculoase.
Să explorăm împreună câteva idei din domeniul meu de preocupare și să vedeți cum arta florală pe care încerc eu să o reprezint astăzi în fața domniilor voastre, se conjugă foarte bine cu feminitatea.
Am scris de curând un articol, pe blogul meu, decoratiiflorale, despre ce înseamnă arta florală și cum o putem integra în viața de zi cu zi pentru a ne exprima și mai bine feminitatea. Dădeam acolo exemplele în care arta florală întervine și am să le repet succinct: decorarea casei, evenimente și sărbători, cadouri, expresii artistice și modă (accesorii vestimentare cu tematică florală), utilizări terapeutice și culinare, activități educaționale, conștientizarea problemelor de mediu (practice ecologice și educație horticolă) și nu în ultimul rând implicarea comunității (festivaluri florale, instalații de artă publică).
Nu am să le dezvolt pe toate însă vreau să punctez doar câteva pentru a vă povesti și de ce este această rădăcină în fața dumnevoastră.
Decorarea casei, de exemplu: când îngrijim plantele de apartament o facem cu grijă maternă, ați observat? Vorbim cu ele, le dăm nume, poate, ne bucurăm realmente de frumusețea și parfumul lor sau de verdele frunzelor și de oxigenul pe care ni-l dau cadou. Ne exprimăm astfel feminitatea desi sunt și bărbați iubitori de flori.
Utilizările terapeutice și culinare: din plante și flori ne hrănim simțurile gustative când le culegem și le transformăm în dulcețuri, siropuri, crème etc. Mă întorc aici la Franța, la bucătăria franceză și la delicatețea unor produse și remarc violeta de pădure care la acest moment o găsim pretutindeni. Această sublimă și minionă plantă are o putere deosebită în a se dilua într-un sirop pentru cele mai sophisticate momente ale verii, peste o înghețată, într-un sirop cu apă rece sau o plăcintă aburindă din cuptor.
Curând ne vom bucura de păpădie ale cărei petale produc cel mai sănătos produs pe care să îl consumăm iarna – mierea de păpădie. Urmează apoi salcâmul cu ale lui flori sublime folosite atât în bucătărie cât și în farmacie. Nu mai spun de lavandă cu multiplele sale utilizări. Și câte și mai câte…
La originea tuturor acestor obiceiuri culinare au stat femeile culegătoare, cele care acum sute de ani au descoperit virtuțiile Mamei Natură și care au tămăduit sufletul și corpul cu plantele pământului pe vremea când aceste era sănătos.
Aici deja vreau să fac trecerea către un subiect pe care îl am la suflet și anume conștientizarea problemelor de mediu, pe care noi doamnele o putem face cu mai mare delicatețe și răspundere.
Dacă tot am făcut vorbire despre obiceiurile proaste pe care omul le-a dezvoltat vs Mama Natură, pe vremuri divinizată, cum a pomenit și Iraida, și cântată de poeți, pictată de pictori și adulată de cultivatori, astăzi vorbim de o uitare, de o agresiune, de o violență sau prostie fără margini a omului modern vs cea care poate trăi liniștită și fără specia numită OM, am adus în fața dumneavoastră, ca un strigăt de ajutor un exemplu: o rădăcină, sau chiar două. Ele NU sunt rezultatul pozitiv al vieții lor ci al omului și am să dezvolt puțin.
Până de curând am activat în diplomația culturală și am avut ocazia să lucrez și să interacționez cu foarte mulți profesioniști ai artei. În anul 2017, am avut prima întâlnire de gradul 0 cu arta rădăcinilor – un domn expunea la ICR Beijing o expoziție de rădăcini artistic sculptate. Până atunci, deși și eu cochetam cu ideea artei din rădăcini, îmi fusese jenă să cred că preocuparea mea poate avea și substrat artistic dar mai ales ecologic și de conștientizare a dezastrului pe care îl producem Naturii.
Până de curând am activat în diplomația culturală și am avut ocazia să lucrez și să interacționez cu foarte mulți profesioniști ai artei. În anul 2017, am avut prima întâlnire de gradul 0 cu arta rădăcinilor – un domn expunea la ICR Beijing o expoziție de rădăcini artistic sculptate. Până atunci, deși și eu cochetam cu ideea artei din rădăcini, îmi fusese jenă să cred că preocuparea mea poate avea și substrat artistic dar mai ales ecologic și de conștientizare a dezastrului pe care îl producem Naturii.
Ei bine, în toamna aceluiași an, am făcut o excursie nu departe de aici, lângă un lac. O ieșire obișnuită în natură cu scopul de a ne recrea.
Am coborât pe malul lacului să vedem mai de aproape dezastrul care ni se înfățișa: tone de material lemnos adus de aluviunile din munte, din râuri de pe versanții din apropierea lacului, toate fiind rezultatul schimbărilor climatice al Naturii dezlănțuite cu furie pe noi, oamenii. Partea miraculoasă a fost că, în tot acest dezastru eu am văzut brusc artă. În momentul în care m-am apropiat mai bine de unele bucăți de lemn am început să văd un dragon, un dinozaur, niște rândunele, o rață sălbatică, un cap de urs sau porc mistreț... Extaz, nu alta! Rădăcinile îmi vorbeau!
Mi-am zis atunci că aveau nevoie să fie auzite și de alții! Ajunseseră acolo din cauza omului rău și vroiau să strige AJUTOR !
Vedeți Dumneavoastră, fiecare rădăcină reprezenta ceva trecut... un copac, nu? Ajunse pe malul lacului reprezentau doar niște reziduuri lemnoase...
Așa au apărut primele piese expuse în 2018 la București, cu un impact deosebit la publicul prezent care a stat ore în șir admirându-le. Acele piese nu erau creația mea ci a Naturii. Intervenția mea e minimă. Nu le șlefuiesc, nu le prelucrez...le expun așa cum mi se devoalează.
M-am întrebat de ce mi-au ieșit în cale atunci și de ce așa brusc și mi-am dat seama că fiind mamă, este rolul meu să le explic copiilor mei responsabilitatea față de natură. Dar nu numai copiilor mei. De atunci am participat la mai multe întâlniri cu copii și adulți unde am încercat să fac un minim exercițiu de conștientizare. Noi, femeile, suntem ființele care dăm viață și de aceea avem o mare răspundere chiar și pentru viața Naturii.
De la noi și de la grija noastră pentru ea pleacă mai departe respectul.
Am coborât pe malul lacului să vedem mai de aproape dezastrul care ni se înfățișa: tone de material lemnos adus de aluviunile din munte, din râuri de pe versanții din apropierea lacului, toate fiind rezultatul schimbărilor climatice al Naturii dezlănțuite cu furie pe noi, oamenii. Partea miraculoasă a fost că, în tot acest dezastru eu am văzut brusc artă. În momentul în care m-am apropiat mai bine de unele bucăți de lemn am început să văd un dragon, un dinozaur, niște rândunele, o rață sălbatică, un cap de urs sau porc mistreț... Extaz, nu alta! Rădăcinile îmi vorbeau!
Mi-am zis atunci că aveau nevoie să fie auzite și de alții! Ajunseseră acolo din cauza omului rău și vroiau să strige AJUTOR !
Vedeți Dumneavoastră, fiecare rădăcină reprezenta ceva trecut... un copac, nu? Ajunse pe malul lacului reprezentau doar niște reziduuri lemnoase...
Așa au apărut primele piese expuse în 2018 la București, cu un impact deosebit la publicul prezent care a stat ore în șir admirându-le. Acele piese nu erau creația mea ci a Naturii. Intervenția mea e minimă. Nu le șlefuiesc, nu le prelucrez...le expun așa cum mi se devoalează.
M-am întrebat de ce mi-au ieșit în cale atunci și de ce așa brusc și mi-am dat seama că fiind mamă, este rolul meu să le explic copiilor mei responsabilitatea față de natură. Dar nu numai copiilor mei. De atunci am participat la mai multe întâlniri cu copii și adulți unde am încercat să fac un minim exercițiu de conștientizare. Noi, femeile, suntem ființele care dăm viață și de aceea avem o mare răspundere chiar și pentru viața Naturii.
De la noi și de la grija noastră pentru ea pleacă mai departe respectul.
Ca o concluzie, povestea acestor rădăcini are două morale:
- fie luăm aminte la Natură și încercăm prin acțiunile pe care le producem să nu îi mai provocăm răul, pentru că este similară cu viața noastră și nu suntem cu nimic mai presus de ea,
- fie continuăm să ne comportăm cu dispreț, să defrișăm, să otrăvim pământurile și apele, să ne otrăvim chiar pe noi prin culturile pe care le practicăm, să otrăvim aerul, să chinuim animalele și în felul acesta să ne ducem sigur către un final previzibil...
În concluzie, feminitatea, doamnelor, este o temă vastă și subiectivă. Fiecare femeie are propriul său mod de a o trăi și de a o exprima. Este un amalgam de biologie, cultură și alegeri personale…. Vă îndemn să reflectați la aceste aspecte și să vă alegeți cum o exprimați mai bine.
V-am adus astăzi ca exponată o rădăcină din colecția Rădăcini Made by me. Povestea ei e tragică însă astăzi îi vedeți frumosul pe care am reușit să il redau prin această expunere. Florile de Heleborus sau Spânz, pe care le-am montat pe ea, temporar, sunt flori magice. Ele pot face rău sau pot face bine. Știind această semnificație a Spânzului m-am gândit că e bine să fim conștientizați asupra puterii Naturii pe care se pare că am uitat-o făcându-i rău pe toate planurile...
Să ne bucurăm, așadar, de responsabilitatea ce ni s-a dat și de complexitatea feminității!
FEMEIA FUNDAMENTUL FRUMOSULUI - SIMPOZION CULTURAL LA BREBU (brebuprahova.eu)
Brebu, 23 martie 2024
Dana Soroș
- fie luăm aminte la Natură și încercăm prin acțiunile pe care le producem să nu îi mai provocăm răul, pentru că este similară cu viața noastră și nu suntem cu nimic mai presus de ea,
- fie continuăm să ne comportăm cu dispreț, să defrișăm, să otrăvim pământurile și apele, să ne otrăvim chiar pe noi prin culturile pe care le practicăm, să otrăvim aerul, să chinuim animalele și în felul acesta să ne ducem sigur către un final previzibil...
În concluzie, feminitatea, doamnelor, este o temă vastă și subiectivă. Fiecare femeie are propriul său mod de a o trăi și de a o exprima. Este un amalgam de biologie, cultură și alegeri personale…. Vă îndemn să reflectați la aceste aspecte și să vă alegeți cum o exprimați mai bine.
V-am adus astăzi ca exponată o rădăcină din colecția Rădăcini Made by me. Povestea ei e tragică însă astăzi îi vedeți frumosul pe care am reușit să il redau prin această expunere. Florile de Heleborus sau Spânz, pe care le-am montat pe ea, temporar, sunt flori magice. Ele pot face rău sau pot face bine. Știind această semnificație a Spânzului m-am gândit că e bine să fim conștientizați asupra puterii Naturii pe care se pare că am uitat-o făcându-i rău pe toate planurile...
Să ne bucurăm, așadar, de responsabilitatea ce ni s-a dat și de complexitatea feminității!
FEMEIA FUNDAMENTUL FRUMOSULUI - SIMPOZION CULTURAL LA BREBU (brebuprahova.eu)
Brebu, 23 martie 2024
Dana Soroș
Credit foto Gabriel Voinescu și Irina Chira
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu