15 mai - ziua bujorului!
Unele mirese, care preferă această plantă comună, ar fi intrigate să afle că bujorul este și un remediu fitoterapeutic. Adică cum? Buchetul lor se poate face ceai? Ei bine nu! Nu toate tipurile de bujori sunt și remedii naturiste.
Este vorba de Paeonia lactiflora (albiflora) sau bujorul chinezesc!
Stați liniștite: din cei de la piața de flori sigur nu putem face ceaiuri. :)
Bujorul, ca leac, are o lungă istorie numele fiind dat după medicul zeilor greci, Paeon, iar sursa miraculoaselor sale puteri nu stă în floare ci în rădăcini. Chinezii și japonezii îl folosesc în tratamente încă din Antichitate.
Așadar rădăcinile sunt principalele părți ale plantei care se folosesc de farmacia verde. Nu vă încarc cu termenii medicali ai compușilor bujorului ci vă spun doar că grație acestora bujorul comun are un efect sedativ și este un bun remediu împotriva hiperexcitabilității, calmând spasmele musculaturii netede intestinale.
Prin vasoconstrucție bujorul are efecte benefice și în tratamentul venelor varicoase.
La noi în țară, în sălbăticie, cresc bujorul de munte, Smârdarul, http://ro.wikipedia.org/wiki/Smârdar cel de stepă, http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezervația_de_bujori_Zau_de_Câmpie, sau bujorul românesc (foto 2), http://ro.wikipedia.org/wiki/Bujor_românesc
ultimul fiind declarat ca simbol național pentru unicitatea culorii sale purpurii, ]n anul 2022 grație muncii de echipă a unor doamne și domni care iubesc aceste flori.
La noi bujorul de stepă (foto 3) apare în zone din Judeţul Constanţa (Basarabi, Techirghiol, Murfatlar; 23 August), judeţul Tulcea (Măcin-Greci), judeţul Vaslui (Colinele Elanului), judeţul Mehedinţi (la Crihala spre Brezniţa şi lângă Turnu-Severin), judeţul Caraş-Severin (lângă Moldoviţa), judeţul Mureş (Zau de Câmpie).
Aroma și textura lui îl recomandă pentru că altfel bujorul nu face parte din seria florilor elegante, precum trandafirul.
De altfel bujorul a fost una din florile preferate ale Reginei Maria pe care aceasta l-a plantat în toate proprietățile Casei Regale pentru frumusețea și parfumul pe care îl aducea grădinii.
Pentru că greutatea florii de bujor tinde să îndoaie tija, dacă o lăsăm prea înaltă (iar frumusețea lui vine din această zvelțenie a tijei), am conceput, în 2014, un model de buchet care are la bază o împletitură din viță sălbatică, realizată tot de mine, și care are menirea de a susține chiar și câteva fire de bujor aranjate într-un buchet.
Pentru cele din voi care își doresc să îl planteze în grădină aflați că nu e suficient să îl puneți în pământ și să îl udați ci îi trebuie nutrienți în mod constant. Spre deosebire de alte plante bujorii nu se adaptează ușor schimbărilor de loc și dacă nu vă place unde i-ați pus de prima dată e posibil să îi pierdeți dacă îi mutați curând după plantare. Transplantarea se poate face doar toamna pentru a da timp de adaptare înaintea primului îngheț.
Unii specialiști spun chiar că poate înflori și 20 de ani la rând dacă nu e perturbat de schimbări. Trebuie însă pus bălegar (sau îngrășământ), la baza lui, în fiecare an. Dacă nu înfloresc mai mulți ani la rând e clar că nu au nutrienți suficienți și trebuie să luați imediat măsuri!
Unele mirese, care preferă această plantă comună, ar fi intrigate să afle că bujorul este și un remediu fitoterapeutic. Adică cum? Buchetul lor se poate face ceai? Ei bine nu! Nu toate tipurile de bujori sunt și remedii naturiste.
Este vorba de Paeonia lactiflora (albiflora) sau bujorul chinezesc!
Stați liniștite: din cei de la piața de flori sigur nu putem face ceaiuri. :)
Bujorul, ca leac, are o lungă istorie numele fiind dat după medicul zeilor greci, Paeon, iar sursa miraculoaselor sale puteri nu stă în floare ci în rădăcini. Chinezii și japonezii îl folosesc în tratamente încă din Antichitate.
Așadar rădăcinile sunt principalele părți ale plantei care se folosesc de farmacia verde. Nu vă încarc cu termenii medicali ai compușilor bujorului ci vă spun doar că grație acestora bujorul comun are un efect sedativ și este un bun remediu împotriva hiperexcitabilității, calmând spasmele musculaturii netede intestinale.
Prin vasoconstrucție bujorul are efecte benefice și în tratamentul venelor varicoase.
La noi în țară, în sălbăticie, cresc bujorul de munte, Smârdarul, http://ro.wikipedia.org/wiki/Smârdar cel de stepă, http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezervația_de_bujori_Zau_de_Câmpie, sau bujorul românesc (foto 2), http://ro.wikipedia.org/wiki/Bujor_românesc
ultimul fiind declarat ca simbol național pentru unicitatea culorii sale purpurii, ]n anul 2022 grație muncii de echipă a unor doamne și domni care iubesc aceste flori.
Rezervaţia de bujori de stepă de la Zau de Câmpie este cea mai cunoscută și vizitată zonă de bujori din România.
Aroma și textura lui îl recomandă pentru că altfel bujorul nu face parte din seria florilor elegante, precum trandafirul.
De altfel bujorul a fost una din florile preferate ale Reginei Maria pe care aceasta l-a plantat în toate proprietățile Casei Regale pentru frumusețea și parfumul pe care îl aducea grădinii.
Pentru cele din voi care își doresc să îl planteze în grădină aflați că nu e suficient să îl puneți în pământ și să îl udați ci îi trebuie nutrienți în mod constant. Spre deosebire de alte plante bujorii nu se adaptează ușor schimbărilor de loc și dacă nu vă place unde i-ați pus de prima dată e posibil să îi pierdeți dacă îi mutați curând după plantare. Transplantarea se poate face doar toamna pentru a da timp de adaptare înaintea primului îngheț.
Unii specialiști spun chiar că poate înflori și 20 de ani la rând dacă nu e perturbat de schimbări. Trebuie însă pus bălegar (sau îngrășământ), la baza lui, în fiecare an. Dacă nu înfloresc mai mulți ani la rând e clar că nu au nutrienți suficienți și trebuie să luați imediat măsuri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu