Au fost expuse peste 20 de creaţii florale semnate de florişti şi ateliere de design floral din Bucureşti, buchete sau compoziţii florale pe care designerii români, în alte vremuri şi alte timpuri, şi-ar fi dorit să le ofere Reginei României Mari.
In cadrul vernisajului, Dr. Carmen Tănăsoiu de la Muzeul Naţional de Artă al României a susţinut o prelegerea intitulată “Cuvinte despre Stilul Reginei Maria”, urmată de un concert de fagot, chitară clasică şi pian.
Au fost expuse şi piese de design vestimentar şi artă tradiţională inspirate de stilul Reginei Maria din colecţia etnografică a Iuliei Gorneanu, din colecţia de haine caligrafiate manual, Grafemeride, semnată de Anca Ciuciulin, alături de lucrarea “Florile şi Inima Reginei” a artistei MEDA Samson.
Expoziţia florală, găzduită de saloanele elegante ale Hotelului Arc de Triomphe, a fost deschisă mai apoi publicului până pe 1 noiembrie.
 |
| Ioana Zachia |
După susținerea prelegerii, Dr. Carmen Tănăsoiu de la Muzeul Naţional de Artă al României a fost de accord să ne povestască mai pe larg despre Stilul Reginei.
Pentru că ne aflăm la acest eveniment dedicat pasiunii Reginei Maria pentru flori, 140 de ani de la nașterea acesteia, aceasă expoziție de design floral, trebuie spus că reginei îi plăceau foarte mult florile și cred că de aici ar trebui să și începem. Pe acest capitol s-a înțeles foarte bine cu soțul ei, Principele și viitorul Rege Ferdinand. Amândorura le plăcea natura iar Regina a construit, anumite reșednțe ale ei, cu flori. Toate casele, începând cu Cotroceni, Pelișor, Scroviștea, Bran și Balcic sunt încojurate de grădini mai mici sau mai mari prin care a trecut geniul artistic al ei.
Chintesența este totuși la Balcic, pe care o vedem doar în fotografii acum. Din păcate o perioadă lungă de timp această grădină nu a mai fost întreținută, nu a existat interes, și speciile s-au schimbat în 100 de ani. S-au sălbăticit, unele. Nu a mai existat preocuparea grădinarilor de odinioară pentru a o întreține....
Foto: România dodoloață și legătura Balcic-București, în viziunea magazinului de Trandafiri
Ce ne puteți spune despre această grădină simbol, sau chintesență a geniului artisic al Reginei Maria, cum ați denumit-o Dumnevoastră în prelegere. Vă mărturisesc că am fost doar o dată în vizită la Balcic însă am rămas vrăjită de ce am găsit acolo și de ce transmite acea gradină...
Grădina de la Balcic este concepută în perfectă simbioză cu palatul pe interior și exterior. Cu ajutorul grădinarilor Regina făcea în așa fel încât din luna mai și până în septembrie să fie flori înflorite în grădină. Diversele terase erau înflorite cu crini, trandafiri, maci, iriși și așa mai departe, de altfel unele din florile preferate ale suveranei.
O vedem pe Regină, în imaginile istorice care ne-au rămas mărturie, însoțită mereu de flori...
Într-adevăr o însoțeau peste tot: de la albumele de fotografii, la descrierile din basmele pentru copii pe care le scria, în articole publicate în presa națională și internațională și chiar și în pictură.
Judecând acum după ce v-am audiat și prelegerea și după ce ne-ați mai descris o dată grădina Balcicului că nici măcar nu am reușit să vedem magia care o înconjoară, aș vrea să ne spuneți câteva cuvinte și despre stilul Reginei. Pomeneați de decorațiile interioare și mai ales de stilul legat de grădini.
Este foarte adevărat că stilul Reginei Maria s-a definitivat abia după 1920, după Primul Război Mondial, când a trecut de perioada de răzvrătire împotrva exigențelor și austerităților în care fusese ținută de fosta familie regală, Regele Carol I, și acum era ea, o femeie matură, atât fizic cât și social sau artistic.
A primit, de la cetățenii Brașovului, în dar Castelul Bran, în 1920 pe care l-a amenajat personal, ca și Balcicul mai pe urmă, într-un stil cu mult diferit de Cotroceni și Pelișor. Acolo găsim și acum acele exagerări estetice. Acolo, în anii din jurul lui 1900, se refugia în cuiburi aurite și argintate, care semnificau opulența, pe când la Bran și Balcic totul era simplu, totul era alb cu foarte multe flori. Asta spune mult despre încercările prin care a trecut sufletul reginei în acești ani, despre ecumenismul pe care ajunsese să îl pătrundă, ajunsese să spună că apreciază orice manifestare de credință și faptul că îl vede pe Dumnezeu peste tot, în fire, în iubire, în frumusețe.
Asta o determină în acei ani să creeze, din punct de vedere arhitectonic, arhitectural, artistic, acel design de interior care pornește de la un anumit primitivism, de la influențe și inspirația vechilor interioare țărănești pe care ea le reconsideră. În interioarele de la Balcic și Bran regăsim maturitatea artistică a reginei.
Terasele Balcicului ilustrează cel mai bine traseul inițiatic al acesteia, de la Vest la Est al domeniului. Construcția de la Balcic a început, după cum știm, cu Cuibul Solitar, palatul principal, Tenaiuvah, dotat cu minaret cu funcție estetică, doar, și a continuat cu pavilioanele care s-au agregat pe parcursul anilor în jurul Cuibului Solitar. Tot la Vest se află și Pavilionul de Fumat, Karadalga, și restul teraselor care poartă numele copiilor săi.
Urmând traseul către Est, pe un fir de apă, se înșiruie și terasele cu flori către Pavilionul Apele liniștite sau Loja Romană, cum mai este cunoscut, deasupra acestora aflându-se și Grădina Ghețimani. În capătul acestui traseu se află, în mod firesc, spunea Regina, micuța capelă Stella Maris în care se află portretul ei votiv, și în care ea a dorit, potrivit cutumelor monarhice, ca inima sa să se odihnească pentru vecie.
Foto: Grădina de la Balcic văzută de designerul Eli Spreitzer (Events by Carmen Ioniță)
Exista totuși documente care să ateste că Regina își desena singură design-ul grădinilor...
Desigur. Grădinarii ascultau, mai degrabă, de indicațiile ei. Creau la rând cu ea. Sigur că și ea îi asculta pentru că, în definitiv, ei erau specialiștii, însă designul floral final îi aparținea întru totul și superviza chiar și cumpărarea materialului floral.
Ne spuneați că la un moment dat devenise cel mai mare cumpărător de material floral din România...
Da, poate că nu e doar un fapt divers însă documentele anilor 1930 ne arată o achiziție de 400 de kg de material floral, semințe în mod special, ceea ce spune, cred, ceva despre amploarea pasiunii acesteia.
Queen Marie of Romania (https://www.facebook.com/QueenMarieofRomania/) este o comunitate de peste 100.000 de oameni, care a luat fiinţă in 2009 pe Facebook, fondată de Andreea Diana Tănăsescu, promotoare a personalităţii marcante a Reginei Maria şi influenţei pe care Suverana României a avut-o asupra istoriei şi societăţii româneşti, dar şi internaţionale. Comunitatea comunică şi promovează valorile şi aspiraţiile Reginei României Mari, inspirând modele de comportament şi acţiune socială, ca de exemplu celebrul demers cultural La Blouse Roumaine şi Ziua Universală a Iei.
Bujorul Romanesc (https://www.facebook.com/bujorulromanesc) este un inedit şi remarcabil demers al comunităţii online care a luat fiinţă în mai 2015, ce îşi propune să susţină proiectul Conf.Dr. Florin Toma şi al USAMV – Facultatea de Horticultură Bucureşti pentru declararea oficială a BUJORULUI - Floarea Naţională a României.
A consemnat Dana Soroș,
29 octombrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu